camere centenar

CENTENAR LA MIOVENI

header

România se apropie cu pași repezi de cea mai importantă zi din existența sa ca stat unitar, suveran și independent - 1 Decembrie 2018 – când toată națiunea va sărbătorii 100 de ani de la Marea Unire.

În mod sigur, Centenarul este un recurs la memorie, la rememorarea faptelor înaintașilor și o cuvenită reverență față de jertfele lor de pe câmpurile de luptă ale Marelui Război. Centenarul trebuie să fie un moment de reflecție profundă a societății românești care să împletească fericit o sumarizare a progreselor realizate de România în cei 100 de ani scurși de la Marea Unire cu nevoia de a privi spre viitor și a proiecta, de ce nu, următorii 100 de ani.

Centenarul înseamnă principii, credințe și valori. Căci România s-a construit pe valori, principii și mai ales pe credință. Principala dimensiune a centenarului este aceea educativă, pentru că tânăra generație, societatea românească în ansamblu, trebuie să-și însușească valorile, atitudinile și convingerile patriotice și să înțeleagă mesajul și sacrificiul generației Marii Uniri. De aceea, din această perspectivă credem că proiectarea și derularea unor programe educaționale de istorie, cultură și memorie a Centenarului ar putea să reconcilieze tânăra generație cu istoria și să cultive valori și atitudini care să ducă mai departe spiritul generației de la 1918.

De modul cum vom ști să marcăm Centenarul Marii Uniri depinde și modul cum vom proiecta și imagina viitorul nostru ca națiune, cum vom construi România de mâine. Generațiile tinere, dar și cele care vor veni vor învăța de la noi, pe această cale, cum am cinstit memoria înainta­șilor și ce realizări durabile am împlinit pentru a aminti de jertfele acestora. În acest fel și ei, la rândul lor, vor duce mai departe năzuințele acestui neam.

ION GEORGESCU - Primarul orasului Mioveni

NOTA - Această pagină este dedicată Centenarului și activităților organizate în orașul Mioveni în acest scop de către Primărie, Consiliul Local, Centrul Cultural, unitățile de învățământ și cultură, instituțiile subordinate Consiliului Local Mioveni și parteneri.


Date istorice


Primul Război Mondial a izbucnit în vara anului 1914, pretextul său fiind asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand (moștenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar) la Sarajevo. Confruntarea militară la care au participat 33 de state de pe cinci continente, pe parcursul a 52 de luni, a fost fără precedent în istoria omenirii, ca amploare, arie de desfășurare și durată. Cele două mari alianțe politico-militare care s-au confruntat au fost Antanta sau Tripla Înțelegere (Franța, Imperiul Britanic, Imperiul Țarist) și Tripla Alianță sau Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria), fiecare cu aliații săi. Mai mult de 9 milioane de persoane au fost ucise pe câmpurile de luptă ale războiului iar, pe lângă acestea, mai mulți și-au pierdut viața în spatele liniilor frontului, datorită lipsei resurselor de bază - mâncare, căldură sau combustibil. Primul Război Mondial a marcat dispariția marilor imperiii (Austro-Ungar, Țarist, German, Otoman) și apariția unui număr mare de state naționale.
Armata Română 1916 – 1919
Forțele mobilizate de către România în anul intrării sale în război (1916) au reprezentat, din punct de vedere numeric, 15% din populația țării, adică 1.083.000 oameni.
Efectivele armatei române la data mobilizării au fost de 833.758 – trupă și circa 18 000 ofițeri, ceea ce însemna 23 de divizii de infanterie și două divizii de cavalerie.

MAREA UNIRE
Marea Unire din 1918 reprezintă întregul proces istoric prin care provinciile istorice locuite de cetățeni români s-au unit la 1 decembrie 1918 într-un singur stat numit România.
Primi pași către înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918:

  • Unirea Moldovei și Țării Românești (Mica Unire) din 24 ianuarie 1859 (prin alegerea domnitorului Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, ca domnitor și al Țării Românești) sub numele de Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești;
  • Câștigarea independenței față de Imperiul Otoman în urma războiului din 1877-1878;
  • Unirea Basarabiei cu România (27 martie/9 aprilie 1918);
  • Unirea Bucovinei cu România (15/28 noiembrie 1918).

Marea Unire din 1918 a fost favorizată de căderea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus, de acțiuni politice din interiorul Austro-Ungariei și a Regatului României, dar și de o tot mai puternică dorință de autodeterminare și a unui sentiment de naționalitate la nivel internațional, prezent și în rândul populației românești.

Marea Unire înfăptuită în 1 decembrie 1918, are în centru personalități ca regele Ferdinand, regina Maria și pe omul politic ageșean, Ionel Brătianu.

1În ciudata eforturilor diplomatice susținute, Uniunea Sovietică avea să nu recunoască niciodată Marea Unire și implicit Unirea Transilvaniei cu România, însă în 26 iunie 1940 avea să dea un ultimatim României și să demembreze România Mare în favoarea Ungariei, Uniunii Sovietice, Bulgariei.

Rezoluția Marii Uniri de la Alba Iulia – este actul votat de în dimineața zilei de 1 Decembrie 2018 un număr de 1.228 de deputați din Consiliul Național Român Central, la Arad, în clădirea inițial cunoscută ca fiind Cazinoul Militar, ulterior ca Sala “Marii Uniri din Alba Iulia”.

20 noiembrie 1918 constitue ziua în care este anunțată convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia de către Consiliul Naţional Român Central. Alba Iulia a fost aleasă având în vedere prima Unire înfăptuită de Mihai Viteazul în anul 1600.
Ștefan Cicio Pop, președinte al Consiliului Naţional Român Central si al Marelui Sfat Național Român, a fost cel care a deschis Marea Adunare Națională.

Textul Rezolutii Marii Uniri:2
“Rezoluţiunea Adunarii Nationale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.”

3

După cel de-al Doilea Război Mondial, doar Transilvania a rămas ca parte a României, provincii ca Bucovina, ținutul Herta și Basarabia aveau să fie anexate de URSS, iar Cadrilaterul de Bulgaria.

Astăzi nordul Bucovinei și ținutul Hertei sunt parte a Ucrainei, iar Basarabia, se împarte între Republica Moldova (partea centrală a Bucovinei) și Ucraina (nordul și sudul Bucovinei).


Eroi

4

Eroii orașului Mioveni care au făcut sacrificiul suprem, în luptele din Primul Război Mondial, pentru realizarea Marii Uniri.

(Lista integrala cu eroii locali)

MIOVENI – 72
COLIBAȘI – 52
RACOVIȚA – 46
FĂGETU – 29